marți, 26 martie 2013

Degradare morala


 "Ai de capul meu!", "Uita-te la aia, hahaha", "Ce tare, uite la ratatii aia ce-au facut" sau "Dumnezeule, cum sa faci asa ceva?" sunt doar cateva dintre expresiile pe care suntem tentati sa le folosim urmarind stirile de zi cu zi. Celebrele "stiri de la ora 5" se regasesc de ani buni pe toate canalele de stiri, la orice ora, astfel incat abia ne mai par socante stiri de genul "si-a taiat gatul cu flexul" sau "copil de 14 ani si-a violat bunica". Ne-am obisnuit atat de mult cu anormalul incat aproape ni se pare normal. Televiziunile (si ziarele, dar televiziunile au un impact mult mai puternic) stim cu totii ca sunt iubitoare de scandal, de lucruri nefiresti, socante, lipsite de moralitate. Sunt cele care filmeaza inmormantari sau nunti, care ne prezinta cu naturalete debordanta copii lipsiti de orice urma de bun simt, care-si agreseaza verbal si chiar fizic parintii, care isca scandaluri in scoli intre parinti din cauza unor postari pe facebook. Sunt cele care ridica in slavi, desi de multe ori mascat, non-valori de tipul Becali, Bianca Dragusanu sau Vanghelie, cele care promoveaza libertatile sexuale pentru a starni controverse, care treptat treptat ne-au indus in mentalitate ca "it's ok to be gay" si alte si alte lucruri absurde cu exemple de violuri, crime, maltratari sau furturi, chiar daca nu sunt prezentate ca si exemple bune de urmat.
                                        
It's not ok to be gay! De ce sa ne impacam cu gandul ca homosexualismul, sadomasochismul, crimele sau violurile sunt normale? Eu cred ca sunt boli, sunt dereglari serioase ale societatii ce ar trebui tratate ca atare, cu dispret si renegare, care ar trebui condamnate si nu promovate, care nu ar trebui mediatizate pentru a nu starni alte posibile persoane bolnave. Societatea este foarte superficiala si foarte usor de manipulat si asa cum am mai scris si in alte postari, omul este tentat sa ia partea negativa a lucrurilor care ii sunt prezentate, a lucrurilor cu care intra in contact. Ceea ce ii este interzis sau neindicat prezinta cel mai mare pericol pentru omul de rand. Sunt de acord cu libertatea de exprimare, cu acceptarea diferitelor categorii sociale, dar nu sunt de acord cu promovarea lor, cu mediatizarea constanta a lor si indoctrinarea tinerilor si a copiilor cu idei absurde, anormale, inumane.
Parintii lucreaza din ce in ce mai mult, scoala nu mai are aspectul educativ pe care-l avea candva, mass-media si anturajele sunt focusate pe lucrurile negative si anormale. Viitorul nu suna deloc bine, directia in care ne indreptam e catastrofala dupa parerea mea, fara sa exagerez. Copiii si tinerii cresc intr-un mediu toxic, se formeaza dupa niste principii si valori radical diferite fata de cele din ultimele sute de ani. Drogurile, alcoolul, ca sa nu mai vorbesc de tigari sunt deja chestii normale in randul tinerilor. Viata sexuala prematura, inclinatia pentru activitati ilegale si lipsa de respect pentru parinti si batrani mi se pare ca s-a accentuat intr-un ritm exponential in ultimii ani.

 Nu sunt de acord deloc cu efectul pe care-l are mass-media asupra tinerei generatii in primul rand (sa nu mai zic ca sunt babele si mosii  care au inceput sa isi vanda la televiziuni povesti de dragoste si de infidelitate la 80 de ani sau tot felul de scandaluri ca "asa se poarta"). Nu sunt de acord ca in cluburile studentesti sa se organizeze seri pentru incurajarea cuplurilor de 3 persoane, sau sa se promoveze obsesiv imaginea de sexualitate intre 2 fete (pe langa emisiunile de televiziune sau videoclipurile muzicale). Nu sunt de acord ca daca voi avea o fata va creste intr-un mediu in care va fi mai mult decat normal sa isi caute o partenera de acelasi sex, nu sunt de acord sa existe riscul asta nici in cazul in care voi avea un baiat. Nu sunt de acord sa traiesc cu frica de a avea copii drogati, delicventi juvenili sau care sa nu aiba respect pentru valorile traditionale. Accept ideea de secta, de cult, de grupuri restranse de dereglati, desi ii condamn, ii accept, dar nu accept sa fie promovati dand sansa altor adolescenti sa exploateze natura rebela a adolescentului distrugandu-si viata.

Ce putem schimba? Se mai poate face ceva? Astea sunt genul de intrebari pe care incerc sa mi le pun si la care incerc sa gasesc raspuns. Mass-media nu o putem schimba, nu peste noapte, dar putem incerca incet-incet sa nu mai popularizam imagini cu non-valori, cu fernando de la caransebes sau stiri cu activitati imorale si inumane. Putem incerca sa ne unim eforturile, cei care inca mai gandesc ca mine, si sa conturam un context favorabil in care sa putem impune o pozitie a CNA de obligare la prezentarea unor stiri si emisiuni educative de catre toate televiziunile, la ingradirea dreptului de libertate a exprimarii prin izolarea stirilor imorale si inumane undeva dupa miezul noptii si prezentarea intr-un procent foarte mare a stirilor si emisiunilor educative, moralizatoare pe parcursul zilei.
Nu doar sper, sunt convins ca Romania se va schimba. Indiferent peste cat timp va fi asta, vreau sa iau parte la schimbare, vreau sa ies din randul majoritatii si sa ii regasesc pe cei care gandesc la fel sa reusim impreuna sa lasam o alta Romanie mostenire copiilor nostri.

marți, 5 martie 2013

Om cu om, nu putem pierde!

Fondul Monetar International imprumuta Romania de zeci de ani deja. Este evident ca economia noastra, in ritmul ultimilor 20 de ani, nu o sa produca destui bani ca sa supravietuim fara noi imprumuturi, si mai evident este ca nu vom avea niciodata bani sa dam inapoi ce-am luat. Atunci, de ce ne tot dau?
Relatarile celui care a incheiat acordul de aderare al Romaniei la FMI, Ministrul de Finante de la acea vreme, Florea Dumitrescu, arata ca initial, acum mai bine de 40 de ani, atat Romania cat si FMI si BIRD erau interesati de dezvoltarea economica a tarii. Investirea banilor luati imprumut avea ca scop producerea mai multor bani si returnarea imprumutului la o dobanda foarte mica, lasand in spate sectoare de industrie aducatoare de venit la bugetul statului. Desi s-a incercat initial investirea fondurilor in infrastructura, delegatia romana condusa de Florea Dumitrescu a refuzat oferta FMI si a propus imprumutarea Romaniei pentru cresterea productie, un lucru care i-a luat prin surprindere pe sefii fondului. Pana la urma au fost de acord cu propunerea venita din partea singurului stat din blocul comunist care stabilise un parteneriat cu occidentul, si astfel s.au putut construi zeci si zeci de fabrici si uzine, s-au putut prelucra resursele si s-a putut dezvolta agricultura, iar banii investiti care s-au inapoiat in totalitate pana in aprilie 89 au lasat in urma o tara cu o economie profitabila, cu locuri de munca pentru toata lumea si independenta economic. S-a incercat ruperea de FMI considerand ca schimbarea de perceptie acestui organism international va dauna foarte mult Romaniei, trecand de la o relatie de ajutorare la una de inrobire si supunere. Din pacate a fost doar o tentativa esuata de a iesi din gheara lupului.
Asa cum arata dezamagit acelasi ministru "După 1989 conţinutul negocierilor şi al acordurilor de împrumut a fost diametral opus. Aceste acorduri au avut un caracter blocant, distructiv, demolator. În analizele şi scrierile mele am caracterizat acordurile încheiate după 1989 antieconomice, antinaţionale şi anticonstituţionale.
Asemenea acorduri prevăd: se închid atâtea întreprinderi, se lichidează atâtea combinate industriale, agricole etc. Reiau aici o formulare din Acord: "Iniţierea privatizării a 50 de întreprinderi acceptabile pentru Banca Mondială" (deci nu contează părerea României??) prin aşa-numita metodă «în pachet» aceste întreprinderi reprezintă 10,7% din capitalul social al FPS". Deci întreprinderile se vând în pachet, deşi au fost făcute una câte una, chiar cu bani de la Banca Mondială."
Astazi ne-am adancit in capcana imprumuturilor, datoram in jur de 30% din PIB.ul Romaniei si continuam sa ne imprumutam. Companii de stat aproape nu mai avem, desi nu am incasat mare lucru de pe urma celor care "s-au privatizat". Ni se impun in permanenta termene si conditii de catre FMI si vrand-nevrand am ajuns sa fim subjugati financiar ca popor. Agricultura noastra este pe butuci, industria practic inexistenta, exploatarea resurselor naturale si umane este intr-un procent covarsitor instrainata. Noua ce ne mai ramane? Ne ramane o tara in care muncim ca sclavi pentru altii si in care o sa ii chinuim pe copii si pe nepoti sa plateasca datoriile tarii in care ne-au afundat conducatorii nostri. Sau poate o sa-i sfatuim sa declare razboi Germaniei si apoi sa se predea pentru a fi condusi de ei, asa cum cred tot mai multi romani pe ideea ca noi nu suntem in stare. 
Intr-o zi, nu foarte indepartata, va renaste sentimentul national in sufletele noastre. Intr-o zi, nu foarte indepartata, vom intelege ca trebuie sa muncim si nu sa furam, ca trebuie sa punem suflet si patima pentru a ajuta Romania sa renasca din propria cenusa, sa redevina un motor economic si un pion principal in economia Europei. Romania indeplinste toate criteriile pentru a ajunge o mare putere si singura problema suntem noi, romanii, care ne-am fixat niste obiective prea mici si care ne complacem in ideea ca "altii" sunt mai buni si noi suntem destinati esecului. 
Voi lupta in acest razboi, voi incerca sa recuceresc ce e al nostru, voi pune la dispozitia tarii toate resursele mele si voi incerca sa recastig mandria ca suntem romani. Putin cate putin, om cu om, ne vom aduna destui ca sa putem declansa acest razboi pe care nu vom avea cum sa il pierdem. Romania a fost intotdeauna a romanilor si asa trebuie sa ramana!